|
Cea mai simpla exprimare a acestei idei ar
fi "La inceput a fost miscarea". Intrucat se gasea intr-o forma inca
nemanifestata, Universul inainte de Eveniment era inca imobil, inactiv.
Marele Vid (sau Marele Nimic) initial este numit de chinezi Wuji sau
Absolutul. Wu inseamna "gol", iar Ji inseamna "limita"; deci avem de-a
face cu Limita golului, cu Nimicul absolut. Din acea imobilitate a sa a
luat nastere miscarea, prima manifestare a Yang-ului. Miscarea (Yang-ul)
creste, se dezvolta, ajunge la limita unde nu se mai poate manifesta, deci
la nemiscare sau linistire. Aceasta stare de limita, de oprire a miscarii,
se numeste Yin. Yang si Yin sunt manifestarile extreme ale aceluiasi Tot.
Dar Miscarea si Stagnarea sunt intr-o continua interactiune reciproca, mai
mult, una nu poate exista fara cealalta. Existenta si sesizarea uneia nu
poate fi imaginata de mintea noastra decat prin referinta sau comparatie
cu cealalta, deci legat de existenta si perceperea celeilalte. Miscarea si
nemiscarea sunt doua stari relative; numai Wuji este in repaus absolut,
dar pe el nu-1 putem noi sesiza. Deci Yang si Yin sunt in fond un acelasi
lucru; ele apar fie impreuna, datorita pornirii creatoare a Absolutului,
fie nu apar deloc. Daca una din ele nu se mai manifesta, inseamna ca
amandoua au disparut. Ori exista si Yin si Yang, ori nu exista nimic.
Apare insa intrebarea filozofica: de ce se naste miscarea din Nimic, din
Wuji? Din analiza - tot filozofica - a datelor, rezulta concluzia ca in
Marele Vid exista totusi ceva, si anume o intentie, un scop primordial.
Aceasta tendinta de miscare se numeste Li si este principiul de baza care
constituie cauza tuturor evenimentelor. Mai intai exista Li-ul (intentia)
de a face ceva; Li poate fi o notiune, o idee, o imagine. Apoi trebuie sa
existe Chi, adica "vointa de a faptui", si treptat intentia se
materializeaza. Aceasta transformare universala a miscarii in repaus si
invers se prezinta sub forma unui Tot unic, numit Taiji, adica "Marea
Limita" sau "Absolutul sesizabil", avand o existenta si constiinta
proprii. Taiji si Wuji constituie cele doua extreme ale aceleiasi
realitati fundamentale. Cand atat Yang (miscarea) cat si Yin (nemiscarea)
nu se mai manifesta deloc, Taiji se transforma in Wuji. Cand apare Yang
(miscarea), Wuji apare sub forma de Taiji. Din Absolut, din Marele Nimic,
apare deodata miscarea. Aceasta tendinta spre miscare este insa
echilibrata de tendinta spre linistire. Dupa ce linistea ajunge la un
maxim, incepe sa devina miscare. Desfasurarea lumii, realitatea, are
aspectul unui val, ca o ciclicitate. Conceptul descris mai sus exprima
"legea Triadei" - a celor trei forte primare care se determina reciproc:
Yin, Yang si Totul (Echilibrul, Ciclul). Este vorba de un proces creator
in continua desfasurare, de la o extrema la alta, ce se manifesta sub
forma ciclurilor infinite ale realitatii.
Se spunea: "Din Taiji se nasc cele Sase, din cele Sase apar cele Cinci,
din cele Cinci se alcatuiesc cele 10.000 de lucruri". Cele "sase" sint
principalele nivele de intensitate ale lui Yin/Yang: Yin mare, Yin
echilibrat, Yin descrescator si Yang mare, Yang stralucitor, Yang scazut.
intr-un sens mai adanc, ele reprezinta si anumite manifestari ale
energiilor cosmice. Cele "Cinci" sunt cele 5 "Elemente" de baza sau
"principalele manifestari ale energiei vitale". La chinezi energia vitala
din care se materializeaza intreaga realitate se numeste Qi. Nu trebuie
confundati cei trei termeni omonimi (toti se pronunta aproximativ la fel:
ci): Qi (energie vitala); Ji (limita) si Chi (vointa de a actiona). Cele 5
forme de baza ale Qi-ului sunt: Focul, Pamantul, Metalul, Apa, Lemnul.
Prin Metal se inteleg mineralele, hidrogenul si alte elemente chimice.
Prin Lemn se subintelege lumea vegetala. Plantele sunt inradacinate in
pamant, cresc din pamant, sunt legate sub diverse forme de pamant. De
aceea Lemnul simbolizeaza viata. Elementul Foc reprezinta caldura, lumina,
procesul digestiv, supararea si altele. Apa cuprinde toate lichidele, dar
reprezinta si cedarea in fata fortei brute. Iar Pamantul reprezinta
Centrul, moderatorul tuturor celorlalte elemente de baza sau manifestari
ale fortei vitale, suportul vietii. De exemplu, organele interne, splina
si stomacul, ale caror, functii fiziologice de digestie si asimilare
sustin viata organismului, sunt considerate de medicina traditionala ca au
caracter de Pamant. Astfel, in conceptia daoista, orice exista pe lume
poate fi categorisit intr-una din cele 5 manifestari principale ale
energiei vitale, prin compararea caracteristicilor obiectului respectiv cu
proprietatile si relatiile celor 5 Elemente de baza. in sfarsit, "cele
l0.000 de lucruri" reprezinta totalitatea lumii materiale.
Yang-ul, mai usor, s-a ridicat si a format Cerul, iar Yin-ul mai dens s-a
ghemuit si a produs Pamantul. Astfel s-au instaurat cele doua mari "Forte"
ale naturii si principiul dualitatii care determina lumea.
Aceasta conceptie s-a concretizat intr-o reprezentare grafica celebra,
Taiji, a egalitatii si echilibrului perfect. Este vorba de un cerc
impartit cu o linie sinusoidala in doua parti egale, una alba si una
neagra. Partea neagra reprezinta elementul Yin, iar cea alba elementul
Yang. Fiecare element contine in interior o cantitate din celalalt, sub
forma unui punct de culoare contrara. Capetele sinusoidei de separatie se
inscriu armonios in cercul peri-feric, care simbolizeaza Dao. in felul
acesta Yin si Yang se topesc unul in altul, ca un val care se repeta la
nesfarsit
|
|
In realitate nimic nu
este definitiv sau net delimitat, totul este un compromis; fortele
dualiste nu sunt separate niciodata in sertare distincte. Greseala omului,
chiar nebunia uneori, consta in credinta ca ceva este sau nu, mai bun sau
numai rau. Occidentalul are deseori tendinta sa imparta lumea in bune si
rele. Adevarul este mult mai subtil si mai complicat. Conceptia aceasta se
regaseste in Secventa din Taijiquan: sfarsitul unei miscari este totodata
inceputul celei urmatoare; o actiune pozitiva (impingere) este insotita de
alta negativa (retragere); niciodata nu exista oprire; totul decurge la
fel cu comportarea lui Yin si Yang. In natura confruntarea celor doua
forte nu duce la dezordine, indiferent de unele aparente, ci, pana la
urma, la un echilibru salvator. La fel, desfasurarea miscarilor de
Taijiquan ne aminteste mereu ca orice Forma (postura) nu este decat o
actiune instantanee, fugara, mereu in schimbare; ca niciodata doua miscari
sau situatii nu vor fi identice; ca miscarea continua este replica
Armoniei universale si exprima pe Dao.
Viata are un ritm, o ciclicitate, la orice nivel si sub orice aspect.
In cazul naturii omenesti, Yin se refera la tot ce este instinct, emotii,
intuitie, tot ce se leaga de sentimente. Pe cand Yang este inteligenta si
ratiunea, tot ce se leaga de exterior. Tot Yin este si partea inferioara a
corpului, iar Yang este partea superioara. Omul "perfect" reprezinta cel
mai bine echilibrul celor doua forte potentiale: "imobil, comunica cu
lumea Yin; actionand, se aliniaza lumii Yang". Din armonia lor se nasc
puterea si armonia; cand echilibrul se strica, fiecare din cele doua forte
incearca sa o domine pe cealalta si ambele devin distrugatoare, provocand
dezintegra-rea mintala si fizica a omului.
Este gresit sa se creada ca Yang-ul inlocuieste de la sine Yin-ul; mai
degraba inversul este adevarat. Lao Zi spunea ca partea stanga este
nobila, caci reprezinta slabiciunea Yin-ului: bratul stang poarta scutul,
semn al pacii si retinerii. Partea dreapta, Yang, este desconsiderata
pentru ca reprezinta agresivitatea si imprastierea: mana dreapta tine
sabia, semnul distrugerii. Pasivitatea constituie o economisire a energiei
vitale, iar activitatea nu este altceva decat o distrugere si la urma
urmelor o autodistrugere. Vaile (Yin) primesc pana la urma apele culmilor
maiestuoase (Yang); cascada impresionanta nu se transforma in rau, in lac?
Lao Zi spunea: "taria si rigiditatea insotesc moartea; slabiciunea si
elasticitatea insotesc viata".
Iata dar "forta slabiciunii", teorie din care se inspira boxul Taijiquan,
ale carui miscari sunt numai suplete si rotunjime, recuperand neincetat
actiunile pentru economisirea energiei, promovand eschiva in locul
ciocnirilor dure.
La inceput a fost Dao,
la sfarsit mai ramane doar Dao, caci nu exista nici inceput nici sfarsit,
intre cele doua etape nu exista decat o continua transformare si oscilatie
a celor doua forte Yin - Yang, care dau nastere celor 5 Elemente de baza,
iar acestea, mai departe, la toate evenimentele, vietile, lucrurile din
lume. Din ideea acestor transformari au aparut doua principii teoretice
importante - legea celor 5 Elemente si teoria ciclurilor.
Am vazut mai inainte ca toate substantele materiale existente provin,
conform credintei daoiste, din 5 Elemente de baza: Focul, Metalul,
Pamantul, Apa si Lemnul. Acestea au aparut ca materializari ale energiei
universale, in cursul unui proces evolutiv la scara Universului. Prima
perioada Yang a aparut la inceput din Taji si a dat nastere Focului,
principiul activ al Arderii, iar acesta la randul sau a dat nastere
Universului vizibil. In aceasta prima faza a evolutiei s-au creat atomii
elementelor chimice. In a doua perioada Yang s-a creat Pamantul - ca oxizi
metalici rezultati din prima Ardere. Pamantul a dat nastere Metalului.
Aparitia Pamantului si Metalului constituie etapa formarii substantelor
anorganice. In punctul de varf al celei de a treia perioade Yang a aparut
Apa, compusul convertibil si transparent al hidrogenului si oxigenului in
stare lichida. La randul sau, Apa a creat Lemnul, adica tesutul celular
spongios al plantelor si copacilor, lumea vegetalelor.
Faza aparitiei vegetatiei este considerata drept prima etapa a formarii
substantelor organice. Din vegetatia creata de Pamant si de Apa, ca urmare
a evolutiei, au aparut animalele si mai tarziu Omul.
Substantele organice - animale si vegetale - au fost create de substantele
anorganice. Acestea au fost create de Atomi. Atomii, la randul lor, de
Energie, iar Energia de polarizarea Yin si Yang. Cele doua principii Yin
si Yang provin din Qi, respectiv din Marele Vid, principiu al infinitului.
Ciclurile exista atat in timp cat si in spatiu iar intregul Univers - atat
macrocosmosul cat si microcosmosul - li se supune. Din observarea naturii
au aparut notiunile de ora, de ciclu zilnic, ciclu anual, puncte
cardinale, orientare. Celor 5 perioade ale ciclului anual le corespund
cele 5 Elemente: primavara/ lemnul; vara/focul; sfarsitul verii/pamantul;
toamna/metalul; iarna/apa. Cele 5 Elemente coexista in natura, se nasc
unul din altul (ciclul productiv, intr-o anumita ordine creatoare) dar se
si distrug unul pe altul (ciclul dominant, intr-o ordine distructiva). Din
nou totul este legat, totul este in toate.
|
|
Ciclul de
dominare, distrugerea unui Element de catre
altul: pamant - apa - foc - metal - lemn - pamant.
Ciclul de
productie (fig. 2) nasterea unui Element din
altul este urmatorul: pamant-metal - apa - lemn - foc - pamant.
Din cele de mai sus si
din alte aspecte ale voluminoasei conceptii daoiste despre lume rezulta ca
nu exista o realitate absoluta, ca nimic nu este stabil sau echilibrat, ca
totul este relativ si se schimba mereu. Ceea ce vedem cu ochii sau pipaim
nu este decat o imagine instantanee a unor procese care se desfasoara
precis, vizibile sau nu, stiute sau nu.
Teoria ciclurilor se
regaseste in toate cele trei sisteme interne ale Wushu.
0 alta simbolizare
taoista traditionala a principiului Yin - Yang, de data aceasta sub forma
liniara, sunt "trigramele", niste combinatii de linii continue si
intrerupte. Pornind de la linia continua si linia intrerupta, se pot face
4 combinatii de cate doua linii, 8 de cate 3 linii (trigrame) si 64 da
cate 6 linii (hexagrame).
Cele 8 trigrame contin esenta doctrinei daoiste: nimic nu se sfarseste in
realitate; fiecare trigrama are elemente de schimbare si se poate
transforma usor intr-alta. Trigramele reprezinta si ele ceea ce se petrece
in Univers, miscarea eterna a lucrurilor si fiintelor.
Legenda spune ca, acum
vreo 5000 de ani, imparatul Fu Xi, mergand pe malul Flu-viului Galben
(Hoang Ho}, a avut o inspiratie de natura divina, provocata de forma in S
a spinarii unui dragon. Ea l-a condus spre ideea cercului Taij si
Yin-Yang-ului. In continuare, din asocierea celor doua elemente - sau
forme de baza, Yang, reprezentat insa printr-o linie continua si Yin,
simbolizat de o linie intrerupta, a alcatuit asa-zise trigrame {Bagua), pe
care le-a aranjat in cerc. Nume-rotarea acestora are si ea numeroase
intelesuri ezoterice in cabalistica chineza. Prima trigrama reprezinta
Cerul, a doua Lacul, a treia Focul si asa mai departe, trecand prin Vant,
Fluviu, Munte, Pamant. Din aranjamentul clasic al Bagua (vezi figura de
mai sus) se observa ca suma numerelor de ordine a oricaror doua trigrame
diametral opuse este mereu 9; sau, altfel spus, suma este mereu trei semne
Yang si trei semne Yin. Bagua reprezinta cel mai mare mister al stiintei
ezoterice chineze si se aplica la magie, in cabalistica, in alchimie si in
general la toate invataturile sacre orientale. Probabil insa ca trigramele
sunt si mai vechi, fiind folosite de catre ghicitori, care considerau
linia continua drept reprezentarea lui Yang si pe cea franta a lui Yin.
Ghicitorul scutura o gramajoara de betisoare sau oase, unele mai lungi si
altele mai scurte, le arunca (ca pe zaruri) si desenele astfel produse
erau interpretate, fiind considerate un rezultat al inspiratiei divine, o
reprezentare a viitorului, a destinului. Complexitatea combinatiilor
posibile a dus la aparitia unei carti vestite, Yi Jing (Cartea
Transformarilor), care contine studiul, analiza, interpretarea si
comentariul tuturor celor 64 de simboluri(hexagrame)cu ajutorul carora se
poate cunoaste soarta si viitorul - interpretat ca o corespondenta intre
Marele Drum al omului si Calea-vointa a zeilor. Yi Jing dateaza din cele
mai vechi timpuri si a fost revizuita in vremea lui Kong Zi, fiind una din
cele 5 carti sfinte ale confucianistilor. Ea contine atatea invataminte ca
insusi Kong Zi declara spre sfarsitul vietii ca i-ar mai trebui vreo 50 de
ani pentru a-i putea patrunde toate intelesurile. Cartea se refera la
toata realitatea lumii si a devenit cu vremea o adevarata biblie a
intelepciunii chineze. Se pot mentiona trei idei fundamentale din Yi Jing:
- Transformarea continua - totul este in perpetua schimbare,
inclusiv omul, care face parte din Univers, indiferent de ce ar vrea el;
- Totul nu este decat aparenta - ceea ce credem noi ca este
realitate este de fapt numai o parere; este o prostie sa-ti bazezi
existenta pe aceasta ipoteza. Realitatea este in afara puterii obisnuite
de intelegere; numai "iluminarea" permite sa o cuprinzi;
- Posibilitatea de a-ti alege soarta - idee neasteptata dupa cele
spuse mai sus, care dau impresia ca omul este supus unor forte care-l
depasesc. Yi Jing pretinde ca totusi omul poate alege daca sa urmeze sau
nu Calea, Dao.
|